Primarul Oradiei face mai nou niște boacăne jenante: acum câteva săptămâni a jignit comunitatea locală maghiară și românii cu bun-simț, dând loc cererii unor veterani șovini, ce se referea la schimbarea denumirii unei străzi, iar cu închiderea clubului Moszkva pentru treizeci de zile a întristat pătura intelectualilor tineri și chiar mai puțin tineri. Ilie Bolojan și de data aceasta, ca în cazul acelor veterani, a motivat decizia invocând plângerile unor cetățeni. Și chiar dacă nu se cade să nu se ia în seamă chiar și o singură plângere îndreptățită, totuși înțelept ar fi ca decizia să se ia în cunoștința tuturor informațiilor relevante și în mod favorabil tuturor. Spun asta pentru că dacă  domnu primar ar ști că Moszkva este unul din centrele culturale ale orașului, unde pe lângă principalii întreprinzători o serie de alte instituții organizează o varietate de evenimente culturale și artistice de calitate, atunci poate nu ar fi procedat așa cum de altfel îi este specific.

În anii trecuți în Moszkva au fost atâtea evenimente culturale excelente, de care, grație primăriei tinerii doritori de cultură de înaltă calitate nu au avut parte de foarte mult timp. Și asta nu se întâmplă pentru că orașul nu ar dispune de mai mulți bani sau de o rețea infrastructurală incomparabil mai dezvoltată ca cea a localului, ci pentru că profilului orașului i se potrivesc mult mai bine acțiunile gen „jamboree gratis”, cu vată de zahăr, cu parc de distracții, și nelipsitele târguri, respectiv spectacolele date de staruri de odinioară. Desigur, și asta mulțumește o anumită cerință (de masă), și ne este clar și că plebea satisfăcută în felul acesta își arată recunoștința prin voturi pentru actualii domni ai orașului, însă totuși am avea pretenția ca dacă pe edilii oraşului nu îi duce mintea să organizeze manifestări de calitate, atunci măcar să-i lase să se ocupe de asta pe cei care sunt în măsură să o facă. Nemaivorbind de faptul că o primărie care are o viziune cât de cât de perspectivă, adică dacă ar vedea mai departe de lungul nasului şi de interesele cele mai meschine, atunci ar fi încheiat demult un parteneriat strategic cu o instituție care ia o asemenea sarcină culturală de pe umerii ei și duce renumele orașului și în locuri care depășesc hotarele geografice și spirituale ale Zonei Metropolitane Oradea.

Pentru îndeplinirea acestei misiuni a fost nevoie de o locație, și Moszkva a găsit o soluție uimitoare și pentru asta: a fost în stare să umple de viață un complex părăsit și fără rost din inima orașului. Dar se pare că aceste fapte nu sunt suficiente pentru ca primăria să realizeze în sfârșit că în loc de decizii descurajatoare ar trebui să sprijine asemenea inițiative profund pozitive. Dacă în Palatul Sonnenfeld s-a format un centru spiritual și cultural, conducerea orașului s-ar putea gândi să închirieze locuințele din imobil – spre exemplu pentru artiștii invitați în oraș cu ocazia diferitelor evenimente, sau însuși consiliul local ar putea să formeze acolo spații culturale, care ar putea fi date în chirie întreprinzătorilor culturali activi – asigurând totodată altundeva o locuință pentru cei care acum stau acolo. Așa Oradea ar avea un spațiu cultural unitar în inima orașului. Pe deasupra ar trebui să fie chiar parte a strategiei turistice a orașului ca în unele clădiri – cum ar fi Palatul Sonnenfeld sau Palatul Vulturul Negru – să fie înființate centre culturale și pentru petrecerea timpului liber, pentru că altfel Oradea niciodată nu va deveni oraș european, dacă după ora zece n-ai unde să ieși nicăieri în centru – pentru simplul motiv că în fiecare clădire se află măcar un locatar. Sigur, poate am venit acum cu o idee foarte proastă – se prea poate că dacă s-ar pune în aplicare, s-ar întâmpla ce se întâmplă de obicei acolo unde politica îşi vâră nasul: până la urmă interesele meschine, corupția, josnicia ar câștiga teren, și cei care ar vrea să facă un lucru bun ar fi dați la o parte de pomanagiii care se știu afirma doar cu sprijin politic.

Încă nici n-am amintit despre faptul că poate Moszkva este singurul loc din oraș unde români și maghiari se pot simți bine împreună, ajutând astfel, fără propagandă și ideologii, în modul cel mai natural la conviețuirea pașnică a comunităților de diferite naționalități. Iar aceasta nu se poate afirma despre unele decizii ale domnului primar, care satisface cu predilecție doleanțele cetățenilor care nu sunt interesați de conviețuirea pașnică. (Menţionez că pe vremea când era vorba de construirea drumului expres pe strada Ecaterina Teodoroiu, domnu primar nu a luat în seamă temerile locuitorilor – şi anume că drumul va umple cu praf, trepidaţii şi zgomot căminele lor – invocând interesele oraşului. Acum însă a desconsiderat interesul a sute de oameni pentru un singur locatar. Şi acesta a fost doar un exemplu.)

Și încă ceva: orașul are nevoie de intelectuali, care nu neapărat se simt bine în baruri de manele și chefuri cu foc de artificii, ci acolo unde pot asista la spectacolele unor muzicieni adevărați, la spectacole teatrale deschizătoare de drumuri, unde pot vedea opere ale artiștilor plastici, unde pot purta discuții plăcute, într-un cuvânt: unde îşi pot petrece timpul liber într-un mod european, pașnic și într-o atmosferă de libertate. Poate nici nu ar trebui să spun ce avantaje oferă orașului un loc unde intelectualitatea se poate simți acasă. Iar dacă ei și-au găsit acest cămin, nu ar fi imposibil să i se găsească unul și locatarului care nu suportă vecinătatea clubului Moszkva. În loc de pedepse și amenzi ar fi bine ca domnu primar să cugete puțin la asta.